Category Archives: Uncategorized

SĂRBĂTORIREA SFÂNTULUI ANDREI, APOSTOLUL TRACO-DACILOR

Dragii mei compatrioți,

Cu bucurie vă transmit aceste gânduri ale cărui simplu mesager sunt, că Apostolul Andrei este cu adevărat ocrotitorul şi patronul spiritual al tuturor românilor, care pentru noi francmasonii este un Lampadofor al Luminii, ca dealtfel şi Apostolul Ioan, a cărui Sfântă Evanghelie deschisă la vedere, o avem întotdeauna în ritualurile noastre masonice, atunci când rostim primele versete:,, La început a fost Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul…..”.

Iată astăzi prăznuim împreună numele Apostolului Andrei, aşa cum spune tradiţia noastră creştină ortodoxă, precum şi numele tuturor fraţilor şi surorilor noastre, cei de o fiinţă cu neamul, care îi poartă numele. La Mulţi Ani!

Aşa cum am mai spus, ritualul Sfântului Andrei, pe care l-am luat de la Ciazen, Poznan, Polonia, cu ocazia lucrărilor A.M.M.L.A., din 2014, este o dorinţă a mea de a-l traduce din germană în română şi de a-l practica într-o lojă din Obedienţa noastră, fiind un ritual profund creştin ortodox, care ar face mult bine fraţilor noştri să-l cunoască şi să-l mărturisească.

Un mesaj, pe  care doresc să-l trasmit tuturor francmasonilor din România, este urmatorul:

– un uriaș avantaj pe care îl avem noi francmasonii români, este acela ca lucrăm într-un mediu în general foarte spiritual, cel al credinței în Dumnezeu, al religiei ortodoxe, ceea ce este extrem de important.

Un rol deosebit în unitatea și continuitatea neamului daco-românesc, l-a avut Biserica Ortodoxă. Apostolul Andrei, primul nostru evanghelizator al geto-dacilor, arată că noi suntem de drept și de fapt continuitorii dacilor, s.a.m.d.

Întrebați-i pe cei care locuiesc prin alte țări, cu populație de alte religii, ce simt ei și dacă există o diferență spirituală între ei și noi.

Dragii mei, dacă în alte religii, Dumnezeu se studiază, în ortodoxism, Dumnezeu se simte, ceea ce este exact ce își dorește și ce trebuie să practice masoneria de la noi, să simțim Divinitatea din noi.

Spiritualitatea. Nimic altceva. În ortodoxism Dumnezeu se simte și de acest fel de simțiri avem nevoie noi, ca masoni contructori. Pentru că dacă ajungem să îl simțim pe Dumnezeu în noi, suntem capabili să îl și înțelegem pe M:.A:.A:.U:.. De aceea afirmăm că masoneria din lumea ortodoxă trebuie să fie o masonerie mult mai operativă decât cea din lumea altor religii, deci mult mai folositoare omului conștient de necesitățile sale spirituale. Cred că ușor, ușor, lumea rațională occidentală se va întoarce cu fața către lumina spiritualității orientale.

Să nu uitați vechea afirmație a școlii pitagorice, care zice: “Nimeni nu poate intra aici, dacă nu este geometru”. De aceea este strictamente necesar ca aspirantul să fie dotat dintr-un început cu calitățile necesare pentru a fi acceptat în școala inițiatică care se cheamă masonerie.

Masoneria nu face altceva decât să readucă pe om prin intermediul lucrării individuale, personale, efectuate în baza simbolurilor construcției fizice, materiale, în stadiul primordial, adică în stadiul, pur.

Misterele majore sau brațul vertical al crucii, nu constituie masonerie ci se ocupă mai mult de chestiuni esoterice. În masonerie se constituie tradiția biblică, creștină.

Între discipolii lui Iisus, nu toți erau pregătiți ca să înțeleagă în mod direct învățătura lui atunci, Marele Inițiat, Maestrul Iisus, le vorbea în parabole, în pilde, care pentru noi nu sunt altceva decât instrumente ritualistice de construcție operativă a  masoneriei de azi.

Masoneria are rădăcini în epoca dinaintea creației omului, adică atunci când Dumnezeu, a creat Universul, numai că noi astăzi o cunoaștem ca fiind produsul activităților constructive ale vechilor călugari benedicteni din Franța, Spania secolelor 8 si 9 , era actuală.

Trebuie să știți, că masoneria de azi reprezintă o îngemănare între tradiția ebraică veche, cuvintele sfinte și cele de trecere, toate fiind de origine ebraică, în schimb Templul masonic cu întregul lui simbolism, sunt de origine creștină și reprezintă uniunea între om care este micro-universul cu macrouniversul.

Apoi vedeţi dragii mei, ne inţiem în ritualuri scoţiene, egiptene, franceze, engleze, yorkeze, antice, acceptate, universale, etc., foarte bine, dar ce facem cu ritualurile noastre dacice, zamolxiene, ancestrale, iată ale Apostolului Andrei, etc.? nu avem nici o îndrumare corectă, oare de ce? Oare nu suntem împinşi înlături voit de alţii, pe un motiv uşor de crezut, acela al unor obiceiuri împământenite ca fiind cele regulare, cele universal acceptate, cele mai răspândite, etc.? iar noi să pierdem din vedere esenţa, substanţa şi anume cunoaşterea obârşiilor noastre, izvoarelor noastre, originilor noastre, acolo unde întotdeauna găsim apa cristalină şi nu unde ulterior se mai scurg şi altele? Dezrădăcinându-ne astfel de tradiţii, obiceiuri, datini, cântec, port şi credinţă ?

Toate acestea înseamnă ezoterismul cel mai pur al unei naţii, arta meşteşugului tuturor breslelor noastre, a însemnat o gândire, o cultură şi un comportament iniţiatic format în timp, la sute de generaţii. Cred că masonii de azi plutesc aşa… fără să aibă nici o cârmă, nici o direcţie, fără nici un ţel. Cred că masoneria română trebuie să aibă mai înainte de toate un ţel. Asta lipseşte de 27 de ani masoneriei române, ŢELUL, DIRECŢIA.

Să ţineţi minte fraţilor ce vă spun şi tot vă repet de câţiva ani, că noi fraţii din MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI-Loja de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice şi Centrul Regional de Studii Francmasonice Paris Bucureşti, asemenea a doua aripi deschise larg peste întreg cuprinsul ţării noastre, trebuie să propulsam într-o singură direcţie, un singur piept care se cheamă România, trebuie să construim o masonerie curată, ritualică, spirituală, o masonerie românească, o masonerie pentru români şi o masonerie pe înţelesul românilor, pentru a ne ocupa locul legitim în lume.

Vă rog din tot sufletul meu, pe toți francmasonii români, să nu se piardă pe drumul masoneriei speculative, foarte mult răspândite în Europa, dar care nu este pentru ortodocși.

Între vechii masoni au existat și încă mai există, preoți, filosofi adânci de-ai noștri,  toți buni români. Este bine ca pe aceștia să îi căutăm, consultăm, ascultăm, pentru a face primii pași în formarea unei baze de date, pentru frumoasa zidire spirituală ce suntem dispuși să o împlinim, toți cei din Marea Lojă Națională a României- Loja de Ritualistică Comparată și Cercetări Masonice.

Nu există ceva mai aproape de inima noastră de români şi creştini în acelaşi timp, decât a vorbi de moşii şi strămoşii noştri, de părinţii care ne-au născut prin Evanghelie. Multe şi minunate au fost darurile pe care le-a transmis Mântuitorul Hristos ucenicilor Săi. Iar noi, la rândul nostru am primit unul din aceste daruri de la Sfântul Apostol Andrei. Aşa cum ne istorisesc Scrierile Sfinte, Andrei era fratele mai mic al Apostolului Simon-Petru, la rândul lor fiii lui Iona – nume simbol al pescarilor, originari din Galileia, localitatea Betsaida (casa vânătorilor). Din copilarie fusese iniţiat în pescuit şi crescut în preajma sinagogii, învăţând să scrie şi să citească legea şi Profeţii.

Fiind înclinat spre rugaciune şi meditaţie, simţind chemare spre înţelegerea tainelor lui Dumnezeu, Andrei se apropie de Sf. Ioan Botezătorul în pustia Iordanului şi deşi era foarte tânăr, devine ucenicul acestuia. Şi la botezul lui Iisus, fiind aproape de Profet, i-a ascultat spusa : ,,Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatele lumii…’’. Cunoscând bine profeţiile mesianice, cu dorinţa fierbinte şi curiozitatea tinerilor înflăcăraţi şi doritori de a şti cât mai multe despre viaţă şi lume, cu încredere în Ioan şi cu dragoste pentru Cel botezat, Andrei se apropie Şi-L întreabă : ,,Unde locuieşti ?’’ , iar Mântuitorul îi răspunde : ‘’Vino şi vezi !’’ . Şi s-au dus împreună…

Tânărul iniţiat a copleşit cu ştiinţa sa pe Mântuitorul. Nu înţelegea că Iisus este Mesia cel profeţit, nu pricepea cum să se coboare Dumnezeu pe pământ, când nici lui Moise nu S-a arătat, cum să trăiască Dumnezeu printre oameni, unde o fi cerul, din ce lume a venit, ce va face aici…? ‘’Am văzut casa, pe mama sa, atelierul lui Iosif… poate nu are ce manca, să îl chem să pescuiască…?’’. Cu aceste frământări în suflet s-a întors Andrei la fratele său Simon, i-a istorisit totul, dar acesta preocupat de mreje, l-a considerat pe fratele său un copil visător. Şi o noapte întreagă a pescuit Petru şi Andrei cugeta numai la Iisus şi îl durea sufletul că nu îl crede fratele său. A doua zi, când pregateau mrejele apare Iisus. Andrei rămâne surprins şi îi mulţumeşte în sinea lui că poate să-L mai vadă. Credinţa lui se transformase în realitate, visul său de tânăr se completase cu persoana, încercările sale de a-l convinge pe Simon că este Mesia capătără încredere.

Iisus ştia că nu prinseseră nimic. Atunci, pentru credinţa lui Andrei şi pentru ajutorul lui Simon, porunceşte să plece toţi trei cu barca şi aruncând mrejele, au rămas dezamagiţi… Andrei avea credinţă, iar Simon, obosit de atâta muncă, intrase în deznădejde. Iisus din nou porunceşte: ,,Mai în larg şi aruncaţi din nou mrejele.” Şi când au început să le tragă, nu puteau să le scoată de mulţimea peştilor. Bucurie pe Andrei şi dojană pentru Simon! Atunci au chemat şi pe fraţii Iacov şi Ioan, fiii lui Zevedei şi au venit la mal cu bărcile încarcate. Simon şi-a recunoscut neîncrederea faţă de Mântuitorul şi în acelaşi timp a dat dreptate lui Andrei, mărturisind lui Iisus:,,Du-te de la mine, Doamne, că sunt un păcătos…”(Luca 5,8). Mântuitorul răspunde: ,,Veniţi după Mine şi de acum vă voi face pescari de oameni…” (Matei 4,19). Aici se încheie copilaria lui Andrei şi ucenicia sa la Ioan Botezătorul.

De acum, Apostolul Andrei era nelipsit de lângă Mântuitorul şi el a fost martor al alegerii celorlalţi Apostoli. Niciodată nu s-a îndoit în credinţă. La uciderea lui Ioan Botezătorul a lăcrimat, La Cina cea de taină s-a întristat. Când a fost vândut Mântuitorul s-a mâhnit profund; când Iisus a fost judecat, el şi cu Ioan stăteau în curtea pretoriului; lângă Crucea Golgotei era de faţă; la punerea în mormânt plângea, iar în dimineaţa Învierii s-a bucurat şi a primit liniştea eternă prin salutul Domnului Hristos: “Pace vouă!” (Ioan 20,19). Bucuria Învierii a împărtăşit-o pretutindeni, iar la Înălţarea Domnului şi-a ridicat cugetul împreună cu îngerii, de acum înţelegând “taina cea din veac ascunsă…”. Acestea toate i-au dăltuit marelui Apostol Andrei o nouă personalitate, o nouă fiinţă, o nouă filozofie a vieţii şi a mântuirii. Aşa  şi-a desăvârşit Andrei vocaţia despre adevăr şi s-a format la picioarele lui Iisus. De acum va arăta prin viaţa sa urmarea lui Hristos, va convinge pe alţii şi va transmite învăţătura Evangheliei.

După Înălţarea Domnului la cer şi după Pogorârea Sfântului Duh asupra tuturor Apostolilor Mântuitorului, trebuiau să meargă cu toţii la propovăduirea Evangheliei, potrivit poruncii Mântuitorului: “Mergând învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatalui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-le să păzească toate câte am poruncit vouă” (Matei 28, 19-20).

Trăgând la sorţi, Sfântului Andrei i-au căzut Ahaia, spre sud şi Sciţia, spre nord, cu regiunile de la Dunăre. Munca şi propovaduirea lui, viaţa lui de Apostol misionar începe cu răstignirea lui Iisus şi se încheie cu propria lui răstignire.  Sufletelor aspre ale sciţilor, ale dacilor localnici pe meleagurile patriei noastre li s-a înfăţişat Evanghelia lui Iisus Hristos. Marele Apostol, cel întâi chemat, pionier al Evangheliei Mântuitorului Iisus Hristos este pomenit azi de Biserica noastră cu pietate şi cu adânc omagiu. Paşii săi au lăsat urme în istoria Bisericii noastre. Străbătând Niceea, Sinope, oraşele Traciei şi Macedoniei şi înfiinţând peste tot comunităţi creştine, Sfăntul Apostol Andrei a vindecat multe suferinţe şi a săvârşit multe minuni în numele lui Iisus Hristos.

În Paleopatras din Penopones a convertit la creştinism chiar pe soţia guvernatorului, după ce a vindecat-o de o boală grea. Aruncat în temniţa de soţul ei, este cercetat de soţia acestuia şi de fratele ei, Stratoclis, pe care l-a creştinat şi l-a făcut chiar episcop al bisericii de acolo. Creştinii din Paleopatras au vrut să-l scoată din închisoare, dar el le spunea: “Să nu faceţi împiedicare muceniciei mele; să nu se prefacă pacea lui Hristos în tulburare diavolească”. Văzând împietrirea inimii guvernatorului, Sfântul Andrei i-a strigat: “Ascultă, fiu al pierzării, gătit pentru focul cel veşnic! Cu cât mai grele munci voi răbda, cu atât mai bine voi fi primit de Domnul meu. Eu sunt robul Crucii Lui. Nu pentru pătimirea mea  mă mâhnesc, ci pentru pierzania ta” .

Crucea Sfăntului Andrei a rămas numai a lui. Dorinţa sa de a muri pe ea, ca şi Marele său Învăţător şi Mântuitor, s-a împlinit. El, însa, a dorit să fie altfel, aşa cum o considera nevrednicia sa. De aceea a fost spânzurat cu capul în jos, pe o cruce în forma de X – care a ramas cunscută sub denumirea de “crucea Sfântului Andrei”. Şi atunci bătrânul Apostol Andrei a cinstit cu sângele său, ca şi fratele său Petru.

Noi în ritualurile masonice, vorbim de marii binefăcătorii ai omenirii, care fiecare în epoca lor au lăsat învăţături extraordinare transmise sub forma exoterică generaţiilor viitoare, adica şi nouă celor de azi, pentru ca să le decriptăm, înţelegem sub forma ezoterică.

Vorbim de Moise, Pitagora, Socrate, Isus, Confucius şi aş mai  adăuga aici şi pe Zamolxe al nostru, care la avut ca ucenic pe Pitagora şi nu invers cum spun unii aşa zişi cercetători de astăzi.

Dacă în ritualurile noastre avem ca una dintre cele trei mari Lumini al masoneriei, Sfânta Scriptură deschisă la Evanghelia Sfântului Apostol Ioan, dacă cei 12 Apostoli au fost ucenicii lui Isus, care a fost şi rămâne un Mare Maestru Universal, farul călăuzitor şi creator a tot ceea ce există, dacă Apostolul Andrei a fost la început ucenicul Sfântului Apostol Ioan Botezătorul, apoi ucenicul lui Isus, Mântuitorul, atunci toţi aceşti ucenici şi Mari Maeştrii, cu învăţăturile lor, Apostolii Adevărului, iniţiaţi fiind în marile mistere ale universului, nu sunt tot EI cei de la care trebuie să primim şi noi lumina, pe care o vrem şi dorim aşa de stăruitor? Nu pe ei trebuie să-i cinstim cu mare evlavie, cei care au oferit lumina lumii? Trebuie şi noi să practicăm şi mărturisi această mare lumină, celorlalţi fraţii ai noştri.

Iată doar câteva motive foarte clare, care trebuie să ne facă să înţelegem că şi noi ucenicii, maeştrii vremurilor de azi, trebuie să fiim bine şcoliţi prin studiile şi cercetările din cadrul Lojilor de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, să oferim acea lumină semenilor noştrii, prin a fi oameni morali, cinstiţi, cu conştiinţă, verticali, aşa cum toţi ucenicii şi maeştrii tuturor timpurilor au fost şi mărturisit, adică Apostolii Adevărului, Fii Luminii, cum li se zice acelor iniţiaţi.

Cred că noi, fraţii din MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI-Loja de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice şi membrii Centrului Regional de Studii Francmasonice Paris Bucureşti, avem datoria istorică să regenerăm masoneria română, să dăm cezarului ce este al cezarului, să-i aducem pe drumul cel drept şi luminat al unei masonerii curate, pe semenii noştrii care rătăcesc pe căile întortocheate ale ignoranţei, necunoaşterii, întunericului, pentru a nu fi victimele accederii în alte secte, organizaţii paramasonice, loji sălbatice sau fel şi fel de alte loji de afaceri sau interese de grup.

Trebuie să practicăm masoneria cu placere, încredere, în fraternitate, cu principii, credinţă, adevăr şi dreptate, o masonerie regulară, ritualică, morală, românească, pentru români şi pe înţelesul românilor, fără ca în viitor să degenereze sau dilueze prestigiul pe care l-a avut cândva, aşa cum din păcate s-a întâmplat în ultimii 27 de ani, într-o masonerie de club, de interese de grup sau manipulatoare de semeni.

Avem obligaţia să facem o masonerie tradiţională, care să vorbească lumii prin fapte, prin creşterea spirituală şi morală, a noastră şi a copiilor noştrii, fără să fiim condamnaţi de generaţiile viitoare, că am fost doar o masonerie făţarnică, fără niciun fel de şlefuire, rămânând tot la stadiul de piatră brută.

Pentru fiecare dintre noi şi toţi laolaltă, pomenirea Sfântului Apostol Andrei înseamnă încă o lumină în candela de două mii de ani a neamului nostru şi transmiterea credinţei lui Hristos, curată şi roditoare ca şi în trecut. Astăzi moaşte din trupul său se găsesc la noi în mănăstirile: Hurezi, Neamţ şi Secu. Cinstea care s-a dat de Dumnezeu strămoşilor noştri prin Sfântul Apostol Andrei să o preţuim cum se cuvine.

Să ne rugăm permanent Întâiului chemat şi pomenit acum să mijlocească la Stăpânul tuturor, pentru sufletele noastre, să avem pace, linişte şi belşug. Pentru rugăciunile Apostolului tău, Andrei, dăruieşte-ne sănătate şi viaţă ferită de toată răutatea. ,,Pentru pomenirea lui cea de astăzi, ne întăreşte cu darul Tău cel stăpânitor, ca din adâncul inimilor noastre, cu bucurie să lăudam prăznuirea lui şi să slăvim preasfânt numele Tău, în vecii vecilor. Amin!”

Dr. Viorel DĂNACU 330

Mare Maestru

MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

Loja de Ritualistică Comparata şi Cercetari Masonice

Preşedinte

CENTRUL REGIONAL DE STUDII FRANCMASONICE PARIS BUCUREŞTI

PUBLICAREA REVISTEI CUVÂNT MASONIC, EDIȚIA 2016, ON-LINE,

REVISTA CUVÂNT MASONIC, EDIȚIA 2017, A FOST OFERITĂ PARTICIPANŢILOR LA REUNIUNEA A.M.M.L.A., GĂZDUITĂ DE MAREA LOJĂ UNITĂ A ANGLIEI (U.G.L.E.) – LONDRA, 2017.

Revista CUVÂNT MASONIC, este editată în română și franceză, de Centrul Regional de Studii Francmasonice Paris-Bucureşti şi susţinută de fraţii din MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI – Loja de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice.

Revistele CUVÂNT MASONIC din 2017 și 2018, sunt dedicate CENTENARULUI MARII UNIRI de la 1918, pentru ca lumea masonică internațională să cunoască că masoneria română şi-a făcut pe deplin datoria atunci, pentru ca România să-şi ocupe locul legitim în lume astăzi.

Revistele CUVÂNT MASONIC, tipărite, edițiile din 2016 și 2017, pot fi comandate pe adresa : secretariatmasonic@gmail.com

Revista CUVÂNT MASONIC, ediția 2017, on-line, urmează să fie publicată în curând.

Vă dorim lecturare plăcută a revistei Cuvânt Masonic, ediția 2016, on-line, pe siteul: http://www.cuvantmasonic.ro/cat/revista-cuvant-masonic/

REUNIUNEA ANUALĂ A CONSILIULUI COORDONATOR AL A.M.M.L.A. DE LA MAREA LOJĂ UNITĂ A ANGLIEI (U.G.L.E.) – LONDRA, 2017.

Centrul Regional de Studii Francmasonice Paris-Bucureşti, a fost reprezentat la reuniunea A.M.M.L.A.-2017, U.G.L.E.-Londra, de domnul Viorel DĂNACU, Preşedinte, însoţit de o echipă de colaboratori, singurii francmasoni români prezenţi la acest eveniment masonic international.

Asociaţia Muzeelor, Librăriilor, Arhivelor şi Bibliotecilor Masonice (A.M.M.L.A.) cu sediul la Bruxelles, reuneşte o multitudine de instituţii masonice de pe tot globul, care au ca obiect de activitate , muzee masonice, arhive masonice, librărie masonică sau bibliotecă masonică.

A.M.M.L.A., este un nou concept masonic universal, oferit masoneriei mondiale universale, de a reuni la o masă de această dată ovală şi nu cu colţuri sau asperităţi,  personalităţi masonice avizate, experţi în masonerie, respectiv conducătorii instituţiilor membre, care există la ora actuală în lume, fie ca organizaţii independente, fie din cadrul unor Mari Loji Masonice Naţionale.

Interesant este că de această dată nu se mai ţine cont de statutul de organizaţii masonice regulare/iregulare, mixte, feminine, etc., acest aspect nu se mai discută absolut deloc în străinatate, ci se pune un accent deosebit pe urmatoarele:

  • experienţa și pregătirea masonică,
  • consecvența, credința și loialitatea față de Obediența unde ai depus jurământul masonic;
  • patrimoniul masonic pe care îl deţii în cadrul unui muzeu, arhivă, librărie sau bibliotecă masonică, fără de care nu exiști sau esti nimeni;
  • cercetările şi studiile întreprinse în domeniul masoneriei universale în general şi al masoneriei naţionale în special si diseminarea acestora;
  • investirea enormă în membrii A.M.M.L.A., pentru ai forma şi educa în spiritul masonic adevărat, pentru a deveni depozitarii patrimoniului masonic universal, prin învăţăturile iniţiatice autentice, veridice, excelent documentate şi argumentate pe care şi le împărtăşesc permanent între ei, asigurând astfel un izvor nesecat al cunoaşterii şi aprofundării masoneriei universale.

Altfel spus, A.M.M.L.A., pune bazele unei noi forme de abordare a fenomenului masonic universal şi anume acela, ca prin cercetare şi studiu masonic, să oferim noilor generaţii o formă complexă şi comparativă de gândire şi trăire masonică, care să poată adopta ulterior un comportament masonic adecvat.

Consider că A.M.M.L.A. este modelul ideal şi cel mai practic de apropiere de ezoterism şi tainele iniţiatice ale masoneriei, indiferent de Rit, Ordin sau Obedienţă masonică, pentru că ridică la cel mai înalt nivel de pregătire Omul, astăzi, când vedem sub ochii noştrii, cum aproape toată masoneria se ruinează.

Centrul Regional de Studii Francmasonice Paris-Bucureşti şi MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI – Loja de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, ambele conduse de domnul Viorel DĂNACU, sunt singurele organizaţii masonice din România care sunt integrate foarte bine în marea familie masonică universală, prin preocupările de studii şi cercetări masonice, care vor reuşi într-un timp mai apropiat sau mai îndepărtat, să redea prestigiul masoneriei române, pe care îl vedem astăzi cât de mult s-a diluat.

Marele Maestru, Viorel DĂNACU, s-a delimitat de masoneria română coruptă complet, încă din 2002, când a primit toate prerogativele masonice spre păstrare de la Il:.Fr:. Nicu Filip, Primul Mare Maestru al masoneriei române după 1989, pentru a promova o masonerie românească, o masonerie pentru români şi o masonerie pe înţelesul românilor, o masonerie tradiţională, ritualică, morală şi spirituală.

A.M.M.L.A.-2017, a fost găzduită de Marea Lojă Mamă a Lumii, Marea Lojă Unită a Angliei (U.G.L.E.), care anul acesta a implinit 300 de ani de la constituire, de la Anderson.

United Grand Lodge of England (U.G.L.E.), ne-a prezentat istoria celor trei secole de masonerie englezească, printr-o expoziţie masonică extraordinară pe care au organizat-o special cu acest prilej, prin referatele susţinute la reuniunea A.M.M.L.A., prin arhivele, biblioteca masonică, libraria masonică, templele masonice extraordinare, impresionante, ce  cuprind o viaţă masonică a sute de generaţii de francmasoni.

Felicitări doamnei Diane Clements şi echipei excepţionale de colaboratori, pentru modul exemplar cum au găzduit reuniunea A.M.M.L.A.-2017, felul cum au prezentat istoria celor 3 secole de masonerie englezească, ospitalitatea oferită la cel mai înalt nivel posibil, totul fiind de neuitat.

Felicitări asociaţiei A.M.M.L.A., care a reuşit să strângă prin intermediul acestui gen de obiective masonice existente, organizaţiile masonice cele mai puternice din lume, de pe aproape toate continentele, oferind astfel maximum posibil de cunoaştere a masoneriei universale.

România, a fost reprezentată așa cum v-am mai spus, de domnul Viorel DĂNACU şi colaboratorii săi, prin Centrul Regional de Studii Francmasonice Paris Bucureşti şi în calitate de Mare Maestru, care a susţinut un referat cu titlul „România Centenară, influenţa masoneriei asupra actului Marii Uniri de la 1918”.

Viorel Dănacu a oferit gazdelor de la U.G.L.E., 2 hărți, una cu ,,Marea Unire a Românilor 1 decembrie 1918” și una cu,, ROMÂNIA, Din Jetfă s-a Născut Unirea( 1918-2018)” având chipurile marilor personalităţi, semnatari ai actului Marii Uniri şi un tablou-vitrină, cu Rodul Pamântului, ca simbol al mamei natură, care prin straturile în miniatură perfectă a boabelor de cereale existente pe axul central al plantei, vorbeşte oamenilor despre cum va fi producţia de porumb, orz, grâu, ovăz şi butia cu vin în anul în curs, astfel având mare grijă cum să-şi chibzuiască consumul familial din producţia anterioară.

Precizăm ca tabloul a fost oferit de Marele Maestru Viorel Dănacu, Ducelui de Kent, Mare Maestru al Marii Loji Unite a Angliei. Un tablou asemănător a fost oferit și domnului Klaus Iohannis, Preşedintele României, cu aproximativ o lună în urmă.

Atât gazdele de la U.G.L.E., cât şi membrii A.M.M.L.A. au apreciat şi dezbătut pe larg rolul francmasoneriei române şi universale asupra Marii Uniri de la 1918, precum şi simbolistica nemaiântâlnită, unică, a Rodului Pamântului, care înseamnă cea mai complexă învăţătură esoterică care a existat vreodată, de această dată nu a unui mare înţelept al timpurilor, ci al unei plante, incredibil, cu toţii au rămas în tăcere. Planta creşte în pădurile noastre de câmpie, înainte de Sfintele Sărbători Pascale, ca un simbol al renaşterii, regenerării sau al reinvierii.

România a reuşit să-şi prezinte din istoria masoneriei naţionale şi universale şi prin revista Cuvânt Masonic, ediția 2017, care a fost oferită tuturor participanților și în mod deosebit gazdelor de la U.G.L.E.singura publicaţie masonică din România, în limba română şi franceză, editată de Centrul Regional de Studii Francmasonice Paris-Bucureşti, prin grija extraordinară a domnului Viorel DĂNACU, directorul publicaţiei.

Menţionăm însă cu adâncă durere, dar totodată remarcabilă constatare, chiar dacă A.M.M.L.A.  a invitat şi alte organizaţii masonice din România, chiar dacă deranjăm pe mulți, repetăm  nu a fost prezent la U.G.L.E., Londra-2017, decât Viorel DĂNACU, Mare Maestru al MARII LOJI NAŢIONALE A ROMÂNIEI – Loja de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice şi Preşedinte al Centrului Regional de Studii Francmasonice Paris-Bucureşti.

Acest lucru ne demonstrează încă odată şi pentru totdeauna, că toate celelalte aşa zise organizaţii masonice din România, altele organizaţii paramasonice, nu sunt interesate absolut deloc de masonerie, scopurile acestora fiind cu totul altele, acela de grupuri de interese, de afaceri, trafic de influenţă, corupţie, etc. aşa cum presa a relatat în ultimii ani.

Nu poate fi o dovadă mai clară decât această ignoranţă faţă de o astfel de invitaţie făcută de A.M.M.L.A., având ca gazdă U.G.L.E., cu aniversarea a 300 de ani de masonerie (1717-2017), de istorie a masoneriei întregii lumi şi tu masonerie română să lipseşti, să nu te  intereseze, nici măcar să transmiţi un mesaj de scuze că nu poţi participa, absolut nimic, este inacceptabil.

Acest comportament total antimasonic, îi scoate pe masonii români de carton cum îi numea presa cândva, în afara oricărei societăţi iniţiatice indiferent de numele acesteia. Pot să spună ei, masonii români, de acum înainte ce vor, să-şi ofere la diplome şi medalii între ei cât vor vrea, să facă baluri, concerte etc., totul este egal cu zero, masonii de regulă fac front comun în primul rând împotriva ignoranţei, exact cea pe care au manifestat-o ei anul acesta faţă de U.G.L.E.-Londra, A.M.M.L.A. Este incredibil şi de neiertat. Mai vor recunoaştere sau regularitate. Niciodată! Poate doar tot ca şi pe o iluzie de până acum.

Dar cum fiecare pasăre pe limba ei piere, nu trebuie să ne manifestăm indignarea faţă de cei care nici nu sunt practic masoni, ci doar se ascund sub masca onorabilităţii Ordinului Masonic, trebuie să avem încrederea că masoneria va renaşte ca pasărea Phoenix din propria-i cenuşă, cu ajutorul generaţiilor de azi şi viitoare, atenţie, doar prin studiu şi cercetare masonică, prin cunoaştere şi educaţie iniţiatică, care să confere un comportament masonic, de om luminat, întelept, cu credinţă în Dumnezeu, Marele Creator, Marele Arhitect al Universului.

Începând cu deschiderea noului an masonic 2017-2018, care va avea loc în septembrie 2017, aveți posibilitatea de a vedea on-line conţinutul revistei CUVÂNT MASONIC, în limba română și franceză din 2016, pe siteul: www.cuvantmasonic.ro și www.masonerie.com , la sublinkul: ,,Revista”.

Conținutul revistei CUVÂNT MASONIC în limba română și franceză din 2017, va fi difuzat on-line în 2018, anul acesta fiind difuzată doar forma printată.

Va mulţumim,

Marele Secretariat

MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI – Loja de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, 15 ani de Lucrare Masonică Regulară, Tradițională, Spirituală şi Morală 13-14 Aprilie 2002 – 2017

Se împlinesc 15 ani din 13-14 aprilie 2002, dată când masoneria a fost prima instituţie de pe întreg teritoriul României, care a demascat corupţia din însăşi interiorul ei, ca un răspuns la apelul Primului Ministru de atunci.

Până la acest moment, nimeni nu vorbea de lupta împotriva corupţiei, nimeni nu discuta despre acest flagel, care apoi a luat o amploare generală, ajungându-se la declaraţii publice la unison, de la conducătorii ţării şi până la oamenii din stradă şi anume: CORUPŢIA UCIDE !

Considerăm că acel 13-14 aprilie 2002, este un moment de cotitură în istoria ţării noastre, pentru că acel semnal puternic de alarmă, pe care eu l-am făcut public împreună cu fratele Nicu Filip, Primul Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România, după 1989, ni l-am asumat, sub un val imens de ameninţări de tot felul, demascând pentru prima dată corupţia din masoneria română.

Dacă era luat în serios acest semnal, situaţia astăzi era cu siguranţă alta, ori în loc să ne unim împotriva corupţiei, mulţi alţi masoni cu funcţii importante în instituţiile statului au făcut opoziţie, născându-se practic cele două tabere masonice pro şi contra. Iată la ce nivel au ajuns masonii din tabăra pro corupţie. Incredibil !

Tabăra masonică pro corupţie, adică Marea Lojă Naţională din România, din care am făcut parte, fiind Mare Trezorier Adjunct şi Venerabilul Respectabilei Loji Athenaeum de la Orientul Bucureşti, a sancţionat acest protest anticorupţie masonică în mod incalificabil, antimasonic, imoral, prin excluderea mea şi a fratelui Nicu Filip, împreună cu toţi fratii care ne-au urmat în 13-14 aprilie la Braşov, 2002, motivul fiind acela că am demascat corupţia, un rău care a devenit o nălucă la tot pasul astăzi. Incredibil ! Eu ştiu că excluderea se face când aduci prejudicii statului, suveranităţii şi independenţei sau te asociezi cu oameni murdari, care complotează la subminarea masoneriei, ţării tale România, ori noi doream exact curăţirea masoneriei, alegerea neghinei de grâu, dezvoltarea masoneriei şi a ţării.

Degeaba ulterior au lovit în noi din ură şi frică, masoneria mondială regulară nu a luat în seamă, nu a recunoscut excluderea noastră din masonerie, această sancţiune fiind nefondată, antimasonică, antinaţională şi antiromânească, susţinându-ne şi încurajându-ne să facem o masonerie curată, semnând peste 72 de Tratate  de Amiciţie şi Recunoaştere Reciprocă, în special cu Marea Lojă a Franţei (care a găzduit francmasoneria română în exil în perioada comunistă), prin încheierea în 12 decembrie 2002 a Tratatului, pe care l-am semnat împreună cu Il:. Fr:. Yves Max Viton, Mare Maestru al Grande Loge de France.

Este vizibil astăzi că toţi acei din tabăra masonică pro corupţie, mulţi au fost arestaţi, aşa cum a relatat presa în cei 15 ani, până la cei pe care îi vedem în agonie astăzi, având eticheta de penali, fie condamnaţi, fie nu, rămân pe veci murdari de sperjur, fiind declaraţi nedemni şi infami pentru totdeauna.

Vinovaţi de starea de fapt de azi din România, sunt toţi aceşti oameni care au favorizat cu bună ştiinţă fenomenul corupţiei, acoperindu-şi trecutul, fie comunist, fie securist, sub masca onorabilităţii Ordinului Masonic, lovind exact în noi cei care nu am făcut nimic contrar cutumelor masonice, decât ne-am făcut o datorie de onoare şi conştiinţă, care caracterizează pe un mason cu adevărat iniţiat.

Majoritatea masonilor sunt neşlefuiţi, iniţierea nefiind pentru ei o preocupare, nu s-a lipit masoneria de ei cum nu se lipeşte apa de gâscă, mulţi au intrat în masonerie, dar masoneria nu a intrat în ei, nişte masonei, nicidecum masoni adevăraţi.

Nu voi povesti nimic despre evenimentele premergătoare zilelor de 13-14 aprilie 2002, pentru că au fost cuplite, au fost implicate instituţii şi persoane la cel mai înalt nivel, deoarece cutremurul a fost de gradul maxim, nimeni nu se aştepta, toţi au fost luaţi prin surprindere de curajul şi verticalitatea noastră. A nu se uita că Nicu Filip, a facut mari sacrificii pentru masoneria română şi cea universală.

Documentele masonice și desfăşurarea evenimentelor, vor face deliciul istoric în volumul 2, al cărţii ,,FRANCMASONERIA AŞA CUM A FOST”, perioada 1989-prezent.

Regret enorm că oamenii în loc să înţeleagă ce trebuie făcut, au reacţionat invers, iar efectele au fost cele pe care le vedem cu toţii astăzi şi în viitor.

Mulţumirile pentru acţiunile concrete pe care le-am realizat în calitate de Mare Maestru, împreună cu fraţii mei, de integrare a României în NATO, precum şi îndemnul de luptă împotriva corupţiei, aşa cum rezultă din mesajul pe care mi l-a transmis prin scrisoarea din 02 decembrie 2002, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Excelenţa Sa, domnul Michael E. Guest, pe care v-o pot pune la dispoziţie oricând, a reprezentat pentru mine şi fraţii mei un semnal foarte puternic că suntem pe drumul cel bun.

Astfel stând lucrurile, am ştiut de atunci că singura cale de a progresa este aceea de a consolida statul de drept şi democraţia în România, masoneria având prilejul să ofere societăţii, acei bărbaţi de stat, verticali, morali, pe care îi crează, prin şlefuire, perfecţionare şi credinţa în Dumnezeu, Marele Arhitect al Universului, Întru Gloria căruia lucrăm.

Acelaşi mesaj îl declară şi astăzi actualul Preşedinte al României, domnul Klaus Iohannis, care împreună cu fostul Preşedinte Traian Băsescu, au înţeles acest lucru, dar au progresat foarte încet, recunoscând că sistemul i-a învins, această hidră comunisto-securistă cuprinzând totul. Vai ce vremuri nefaste pentru noi şi copiii noştri. Sper și cred în actualul Președinte al României, Domnul Klaus Iohannis, că va reuși până la urmă, susținut și de cetățenii României, să aducă lumina în casele fiecăruia, morala, adevărul și dreptatea să biruiască până la urmă.

Fraţii din MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI – Loja de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, singura masonerie curată din România, care s-a înfiinţat şi juridic în 18 aprilie 2002, imediat după Conventul Extraordinar din 13-14 aprilie 2002 de la Braşov, depun continuu toate eforturile şi astăzi, iată după 15 ani de muncă asiduă, să regenereze masoneria din România, să îi redăm locul legitim pe care îl merită în lume, pentru recâştigarea prestigiului pe care l-a avut cândva în istorie.

Acum 15 ani, MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI – Loja de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, s-a constituit masonic după toate regulile masonice universal acceptate de masoneria mondială, respectând cu stricteţe toate criteriile de regularitate adică: cadrul masonic regular al unui Convent masonic, respectiv cel din 13-14 aprilie 2002 de la Braşov, convocat prin scrisoare cu recomandare de primire a tuturor Venerabililor de loji din toată ţara, ai Marii Loji Naționale din România, aşa cum s-a şi făcut, prezenţa a minimum 3 loji regulare constituite, aşa cum s-a şi văzut, au fost prezente 16 loji din Marea Lojă Naţională din România, alegerea Marelui Maestru şi a Marelui Consiliu, aşa cum s-a şi făcut, ceremonia ritualică realizată de către Il:.Fr:. Nicu Filip, Primul Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România, după 1989, care am avut onoarea să mă instaleze, consacre şi investească ca Mare Maestru, transferându-mi toate prerogativele masonice, lumina masonică, ciocanul masonic şi sabia masonică (vezi filmuleţul cu ritualul de instalare de pe youtube, de la Cetatea Cisnădioara, de lângă Sibiu).

Împlinim azi 15 ani, vroiam să spun sărbătorim, dar încă nu avem ce sărbători pentru că idealul nostru de a regenera şi reda prestigiul masoneriei române, este încă în faza incipientă, lupta cu mafia, corupţia se vede cât de greu este să o dovedeşti în ziua de azi, vedem spectacolul mizerabil astăzi din societatea românească, dar am obligaţia ca prin jurământul meu faţă de Il:. Fr:. Nicu Filip şi toţii masonii din trecut, să nu mă opresc niciodată, până la sfârşitul zilelor mele, aşa cum o voi şi face.

Recomand tuturor masonilor morali care mai există azi rătăciţi prin unele loji masonice, să înţeleagă că dacă nu vor veni să construim împreună cu noi, fraţii din MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI-Loja de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, o masonerie românească, o masonerie pentru români şi o masonerie pe înţelesul românilor, o masonerie morală, spirituală, ritualică, tradiţională şi regulară, mai bine să uite că au făcut parte din Ordin, să nu mai rămână doar pentru a complica lucrurile, să se retragă, pentru a nu fi condamnaţi de istorie mai târziu.

Masoneria trebuie să vorbească lumii prin fapte, așa cum am facut noi în acesti 15 ani și anume: la Alba Iulia, cu ajutorul Venerabilului Respectabilei Loji Horia, Cloșca și Crisan și Pro Mare Maestru pe atunci, în 2002, Il:. Fr:. Mircea Ioan Chira, un francmason desăvârșit, am ridicat un Monument Candelă din bronz, în memoria martirului și deopotrivă eroului și frate Horia, fiind inițiat la Viena, apoi prima lojă masonică satească din țară, la Hobița, satul unde s-a născut titanul sculpturii universale Constantin Brâncuși, conferințe masonice publice, expoziții masonice, cărți masonice editate, revista Cuvânt Masonic, în limba română și franceză, prima revistă românească și multe altele.

Am convingerea că românii s-au deşteptat foarte mult, nu mai ne aflăm în confuzia din primii ani de după 1989, astfel că dacă conştientizăm importanța masoneriei, rolul pe care l-a jucat în istorie, vom reuşi să dăm Cezarului ce este al Cezarului.

În 2018 se vor împlini 100 de ani de la Marea Unire, pe care toţi francmasonii şi-o asumă în scris în prima pagină din Constituția Masonică, ca fiind şi opera înfăptuirii lor, moment foarte important pentru noi Lojile de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, să demonstrăm cu documente masonice, că masoneria sau unii masoni s-au implicat în actul Unirii, dacă nu, înseamnă că Declaraţia de Principii din Constituţia Masonică, care stipulează acest lucru, este o mare eroare.

Anul acesta, voi fi prezent la Marea Lojă Unită a Angliei (U.G.L.E.), Marea Lojă Mamă a Lumii, singurul Mare Maestru din România, cu ocazia reuniunii anuale a Asociaţiei Muzeelor, Bibliotecilor și Arhivelor Masonice cu sediul la Bruxelles (A.M.M.L.A.), ai cărei membrii suntem prin Centrul Regional de Studii Francmasonice Paris Bucureşti, vizionând cea mai complexă expoziţie masonică care a existat vreodată, cuprinzând istoria a 300 de ani de masonerie (de la 1717, de la Anderson), sărbătorită anul acesta la Londra.

Voi transmite şi cu acest prilej, efortul nostru al fraţilor români, de a continua construcţia unei masonerii regulare, morale şi spirituale, tradiţionale şi ritualice.

Mulțumesc fraților care îmi sunt alături, care cred într-o masonerie curată și care sunt convinși că MAREA LOJĂ NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI-Loja de Ritualistică Comparată și Cercetări Masonice, este singura care poate regenera masoneria română.

La Multi Ani !

Toate acestea sunt proclamate în numele Adevărului ai cărui ucenici suntem, Întru Gloria Marelui Arhitect al Universului, adică Dumnezeu.

Pentru a înțelege că sunt mulți masoni impostori, de care să vă feriți, citiți vă rog și articolul anterior postat: Noi Oameni ai unei vremi fara culoare…

Viorel Dănacu 33

Mare Maestru

STRĂBUNII NOȘTRII, EROII NOȘTRII, CINSTIREA LOR AZI

A vorbi de străbuni, de eroi, la general, este un omagiu şi o recunoştiinţă veşnic vie, ce trebuie să o purtăm permanent, fiecare dintre noi, de la o generaţie la alta.

De altfel, se tot vorbeşte despre aceştia când sunt sărbătorile, fie cele naţionale, fie cele religioase, când se fac ceremonii de tot felul, unele mai alese decât altele, care parcă vin dintr-o obligaţie morală şi de bon ton şi nu din adâncul sufletului, cu credinţă, multă credinţă.

De menţionat că încă am cunoscut locuri în România, unde astăzi dupa 27 de ani de libertate, nu există un semn creştin, un monument ridicat în memoria acestor bunici ai noştri, martiri, eroi, fraţii ai noştri.

Exemplu cu ani în urmă, am fost în Hobiţa, localitatea natală a lui Brâncuşi, acolo sunt 56 de eroi ai neamului din primul şi al doilea razboi mondial, iar în memoria lor nu exista nici un monument ridicat.

Atunci noi fraţii din MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI-Loja de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, eu care în 2003 am înfiinţat acolo prima lojă masonică ţărănească din ţară şi poate şi din lume, am pus umăr lângă umăr şi am construit un monument în curtea bisericii satului Hobiţa, flancat de două tunuri mici, luate ca fier vechi de la o unitate militară, cu acte cu tot.

Tot noi am făcut o ceremonie de dezvelire şi sfinţire a monumentului, invitând un sobor de preoţi din toate satele vecine, protopopul de la Târgu Jiu, sute de oameni veniţi din toata regiunea, dar cel mai impresionant a fost prezenţa unui bătrân, un mare cavaler şi el, care le peste 98 de ani, a povestit din cele petrecute în război, despre camarazii lui, care nu s-au mai întors.

Apoi două văduve de razboi, au citit în faţa mulţimii, câte o scrisoare, ultimele de altfel, primite de la bărbaţii lor, care nu s-au mai întors de la razboi, jertfindu-şi viaţa.

Una zicea:,,Mărie, dacă eu nu mă mai întorc, să nu vinzi vaca, cu ea să vă arăniţi, să creşti copii…”, iar cea de-a doua zicea: ,,Doiniţo, dacă eu nu mai viu după front, să ai grijă de maşina de cusut, cu ea să întreţîi casa…”.

Atunci am văzut o mare de oameni, cu lacrimi în ochi, a fost ceva care a marcat în străfundul fiinţei pe oricare dintre cei prezenţi acolo, iar eu am înţeles că noi, Fii Luminii, constructorii, masonii, aşa trebuie să vorbim lumii prin fapte, altfel rostul nostru este fără niciun sens.

Dar acum doresc să vă spun despre un bunic al meu, sau despre unul pe care poate şi tu l-ai avut la fel, care au fost din toate timpurile, adevăraţi cavaleri, care aveau un curaj fantastic, o iubire de ţară şi de pământ totală, care aveau în bătătura muierea cu copii, plugul, boii şi carul, pe care trebuiau să le apere cu preţul vieţii lor, faţă de oricare duşman.

Au fost dăruiţi complet luptei pentru dreptate, pentru adevăr, pentru o lume mai bună şi mai paşnică.

Îmi povestea bunicul meu care a făcut 7 ani războiul, până la Cotul Donului, cum a luptat împotriva duşmanilor, cu ce vitejie, câţi morţi, câte pierderi, ce regim de viaţă aspră au avut, de câte ori a văzut moartea cu ochii, câte gloanţe i-au trecut şuierând pe lângă urechi, unele schije intrându-i în corp, incredibil, mă cutremurau povestirile lui, din iernile geroase, de lângă uşa sobei, a casei bătrâneşti, în care am copilărit.

Sper că ce vă zic acum să nu fie o ciudăţenie, ştiu că ei, cavalerii, ca nişte pleşuvi, adevăraţi brilianţi,  nu mai inspiră azi ca şi modele, ci doar o prezenţă sporadică a unor astfel de caractere, pentru că omul de azi tinde să se dezumanizeze, fuge de răspunderea faptelor sale, este laş, a abandonat lupta, gradul de moralitate este aproape invizibil, credinţa în Dumnezeu, care ne-a dăruit calea Luminii, a slăbit, ascultând din ce în ce mai mult de necuratul-diavol.

Împinşi de acest necurat, oamenii consideră că totul li se cuvine, datoria este la şi altele, cuvântul este mutilat, copii cred că sunt mai puternici decât oricine, iar alţii cred că sunt chiar Dumnezei.

Această forţă a necuratului-diavolului, este atât de aprigă, crâncenă, foarte puternică, mascată perfect şi curge din abandonul trecutului, a egoismului, individualismului, lipsirea curaţiei, adevărului, dreptăţii, sfinţeniei şi iubirii.

         “…fapta de vitejie a sfântului Arhanghel Mihail a fost prima ispravă şi faptă cavalerească ce s-a săvârşit vreodată; de aici izvorăşte cavaleria care, ca oaste pământească şi cavalerie omenească este o imitaţie a cetelor îngereşti ce înconjoară tronul Domnului” (J. Huizinga).

Aceşti eroi ai neamului românesc, cavaleri, bărbaţi adevăraţi, prieteni devotaţi, au dispărut azi din colectivitate, dar acei Fii ai Luminii şi ei tot cavaleri, care au existat dintotdeauna, vor mai fi.

Dacă lupta bunicului a fost una cu braţul, tancul s.m.d., deci totul se petrecea şi înăuntru şi în afară, iar lupta cu duşmanul-diavolul era obligatorie o victorie, Fii Luminii, au fost cei care au luptat în primul rând înâuntrul lor şi apoi trebuie prin fapte să ofere suport şi în afară.

 A fi un cavaler al Ordinului, un Fiu al Luminii, înseamnă a fi  supus înfrânărilor, a fi curajos, prudent, muncitor, fără să se oprească, pentru că atunci apare moleşirea, blegeala, bâlbâiala.

Pentru că duşmanul-diavolul, întodeauna vrea să te înşele, noi ca FII ai Luminii, trebuie să învăţăm continuu, prin studiu, cercetare, comparaţie, să gândim şi să acţionăm cu voinţa şi credinţa în domnul nostru, care ne aduce Lumina, atunci când coboară printre noi, pentru a-L urma.

De aceea noi credem cu toată tăria că, MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI-Lojile de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice şi Centrul Regional de Studii Francmasonice Paris Bucureşti, asemenea a două aripi, care fac să propulseze într-o singură direcţie, un singur piept, care se cheama, România, contribuind astfel la reconstrucţia morală şi spirituală a societăţii.

Pe lângă investiţiile în tehnica şi ştiinţa, mutaţiile extraordinare care se produc în afect, în credinţă, etc., noi trebuie să ne reorientăm către cultură, să ne reîntoarcem, la rădăcini, la izvoare, acolo unde apa este limpede, cristalină, să reaşezăm valorile, fiecare pe treapta lor, credinţa devenind un stâlp puternic de coeziune, unitate, pentru că vedeţi cum partea materială există azi peste tot, chiar în exces, ajungând să arunci chiar şi la gunoi.

Cred foarte mult în generaţia tânară, mai mult ca oricând, că va reuşi acest lucru, pe care noi astăzi nu-l mai facem, din cvarii motive.

Am vorbit de bunii şi străbunii noştrii, de lupta, vitejia de atunci, laşitatea de azi, necurat-diavol, munca prin fapte, redare a prestigiului şi demnităţii omului în societate, deoarece vedem cum suntem acum batjocoriţi de unii care nu au niciun scrupul, sunt practic nebuni.

Fii Luminii, trebuie să existe mai mult ca oricând, este nevoie mare de ei, pentru a da lumina cea dătătoare de încredere, speranţă şi credinţa într-o lume mai bună, mai paşnică şi mai sănătoasă.

MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI-Lojile de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice şi Centrul Regional de Studii Francmasonice Paris Bucureşti, trebuie să contribuie la însănătoșirea societății, printr-o revigorare și regenerare a Ordinului Masonic Român în special și printr-o lucrare prin fapte, care să susțină societatea, să-i ofere garanția unor oamenii morali, înțelepți, profund spirituali, patrioți și cu iubire față de aproapele lor.

România astăzi, trece printr-o perioadă tulbure, extrem de nefastă, unde adevarul și dreptatea sunt călcate în picioare, corupția ucide, cum zic și vedem cu toții, atunci refacerea, reconstituirea, renașterea acelor societății, frății, cum au fost în decursul istoriei, care și-au adus o contribuție esențială la modernizarea statului unitar, independent și suveran, să le facem și azi, cu puținii oameni care mai cred în România, ai căror bunici și străbunici și-au jertfit viața pentru această țară.

Invit pe toții românii să ni se alăture la realizarea acestor deziderate, prin clădirea unei masonerii românești, a unei masonerii pentru români și a unei masonerii pe înțelesul românilor, o masonerie morală, ritualică, regulară, tradițională și spirituală, totul pentru România.

Dumnezeu să ne călăuzească pe drumul cel Drept și Luminat, pentru o lume mai bună și mai pașnică.

Libertate, Egalitate, Fraternitate,

VIOREL DĂNACU 33

MARE MAESTRU